Normative și Decrete Legislative

Acqua sanitaria: Norme e Decreti

 Norme de igiena referitoare la aprovizionarea cu apa a localitatilor

Art. 21
Sistemele de aprovizionare cu apa a localitatilor trebuie sa fie autorizate si sa furnizeze apa potabila in cantitatea necesara si de o calitate care sa respecte prevederile legale in vigoare, astfel incat sa nu afecteze starea de sanatate a consumatorilor. 

Art. 22
(1) Apa de suprafata sau de profunzime, folosita ca sursa pentru sistemele de aprovizionare cu apa a localitatilor, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: 
- calitate corespunzatoare categoriei de folosinta intr-un procentaj de 95% din numarul analizelor efectuate pe perioada unui an calendaristic; 
- debitul necesar asigurarii unei distributii continue, avandu-se in vedere variabilitatile zilnice si sezorniere ale cererilor de apa si tendinta de dezvoltare a localitatii (populatie, edilitar). 
(2) Distribuitorul/producatorul are sarcina de a asigura cantitatea minima de apa necesara pe zi pentru un locuitor, care este de 50 l. Cantitatea este estimata numai pentru acoperirea necesarului fiziologic, igienei individuale si prepararii hranei. 
(3) In situatii de calamitati naturale, autoritatile publice locale trebuie sa asigure populatiei care nu are acces la apa potabila o cantitate minima de 5 l/persoana/zi de apa potabila. 

Art. 23
(1) Sursa de apa folosita pentru aprovizionarea cu apa a localitatilor trebuie sa fie protejata impotriva tuturor activitatilor poluatoare prin perimetre de protectie sanitara si prin controlul activitatilor poluante din teritoriul aferent, conform prevederilor legale in vigoare. Stabilirea perimetrelor de protectie sanitara se face individualizat pentru fiecare sursa, pe baza studiului de specialitate, in conformitate cu standardele in vigoare si cu legislatia din domeniu in vigoare. 
(2) Sursele de apa de profunzime (izvoare captate sau foraje) trebuie sa fie amplasate si construite pe terenuri nepoluate agricol sau industrial, sa fie protejate contra siroirilor de ape si impotriva inundatiilor. Zona de extractie trebuie sa fie protejata sanitar, in conformitate cu normele legale in vigoare, astfel incat sa se previna accesul public si al animalelor. De asemenea, zona trebuie sa fie prevazuta cu panta de scurgere pentru prevenirea baltirii apei in sezoanele cu precipitatii atmosferice. 
(3) Sursele de apa de suprafata trebuie sa fie protejate de activitatile poluatoare, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. 
(4) Administratia locala sau administratorul sursei de apa va avertiza, in scris, proprietarii terenurilor pe care se afla zonele de protectie sanitara asupra restrictiilor de utilizare a acestora. 
(5) In situatia in care exista obiective economico-sociale riverane sursei de suprafata sau sursa este folosita pentru o durata lunga de timp pentru un anumit scop si astfel se creeaza imposibilitatea asigurarii perimetrelor de protectie sanitara, se admite reducerea acestora la regimul sever de protectie sanitara si se adapteaza tehnologia de tratare a apei in consecinta. 

Art. 24
(1) Tehnologiile de tratare a apei trebuie proiectate, in functie de conditiile specifice fiecarei surse, luandu-se in considerare calitatea si natura sursei. Obiectivul procedeelor de tratare trebuie sa fie protectia consumatorilor fata de germeni patogeni si substante chimice cu risc pentru sanatatea umana. 
(2) Instalatiile de tratare a apei de suprafata trebuie sa parcurga urmatoarele etape, dupa caz: 
- indepartarea suspensiilor prezente in apa, prin sedimentare; 
- folosirea unor substante cu rol de coagulanti pentru conglomerarea suspensiilor, ramase dupa sedimentarea apei; 
- filtrarea apei, prin care se reduc suspensiile foarte fine, continutul de germeni, dar si o parte din substantele organice din apa; 
- dezinfectia, prin care sunt distrusi germenii patogeni, iar cei saprofiti sunt adusi la conditiile de potabilitate, conform legislatiei in vigoare. 
In functie de calitatea apei la sursa se vor introduce si alte etape de tratare a apei, astfel incat sa se asigure calitatea apei potabile conform prevederilor legale in vigoare. 
(3) Treptele de tratare preliminare dezinfectiei finale trebuie sa produca o apa cu o turbiditate mai mica de 5 NTU pentru mediana valorilor inregistrate in 24 de ore si nu mai mare de 1 NTU pentru o singura proba. 
(4) Pentru coagulare se pot folosi numai substante (reactivi) care sunt avizate/notificate sanitar pentru acest scop. 
(5) Procedeele de coagulare si dezinfectie a apei cu clor/substante clorigene trebuie proiectate in asa fel incat sa nu se formeze in apa compusi care, prin natura chimica si concentratie, prezinta risc pentru sanatatea consumatorilor, prin efecte nocive de tip acut ori cronic sau prin cumulare in organism. Formarea trihalometanilor, in urma supraclorinarii si a reactiei chimice cu acizii humici din apa, trebuie monitorizata, prin determinarea concentratiei acestor compusi, care trebuie sa fie conforma legislatiei in vigoare. 
(6) Dezinfectia finala a apei este obligatorie pentru toate instalatiile de tratare a apei care produc apa potabila furnizata prin sistem public de distributie, indiferent de numarul consumatorilor. Controlul substantei dezinfectante reziduale se realizeaza cu respectarea prevederilor legale in vigoare. 
(7) Pentru instalatiile de tratare a apei care, pana la intrarea in vigoare a prezentelor norme, nu au aplicat procedee de dezinfectie a apei, se acorda un termen de 12 luni pentru conformarea la dispozitiile alin. (6). 
(8) Dezinfectia chimica a apei se efectueaza cu produse avizate/autorizate de Comisia Nationala pentru Produse Biocide, conform legislatiei in vigoare. Tehnologia de tratare trebuie sa fie proiectata in asa fel incat sa se asigure timp de contact intre apa si substanta dezinfectanta de minimum 30 de minute. Eficienta procesului de dezinfectie trebuie sa fie demonstrata prin respectarea valorilor concentratiilor maxime admise (CMA) pentru parametri de calitate ai apei potabile reglementate de legislatia in domeniu. 

Art. 25
(1) Reteaua de distributie a apei trebuie sa asigure regimul continuu, cantitatea necesara si sa nu permita contaminarea exterioara. 
(2) Proiectarea retelelor de distributie trebuie sa tina seama de topografia, amplasarea si marimea localitatii. 
(3) Rezervoarele de apa (ingropate sau aeriene) vor fi astfel proiectate si realizate incat sa nu permita contaminarea exterioara. 
(4) Se folosesc numai echipamente, produse, materiale, substante chimice sau amestecuri utilizate in contact cu apa potabila avizate sanitar, conform prevederilor legale in vigoare. 
(5) Localitatile trebuie sa dispuna de rezerve de apa potabila pentru acoperirea minimului necesar pentru o perioada de 12 ore de intrerupere a aprovizionarii cu apa potabila. 
(6) Proiectarea instalatiilor de tratare a apei, a rezervoarelor de inmagazinare si a retelelor de distributie trebuie sa prevada posibilitatea de evacuare a apelor de spalare si accesul pentru recoltarea de probe, in vederea efectuarii monitorizarii de control si a celei de audit a calitatii apei potabile. Spalarea, curatarea si dezinfectia periodica si, ori de cate ori este necesar, a instalatiilor de tratare, a rezervoarelor de inmagazinare si a retelei de distributie sunt obligatorii. Materialele si substantele de curatare si dezinfectie trebuie sa aiba aviz/autorizatie emis/emisa de Comisia Nationala pentru Produse Biocide si sa se utilizeze conform instructiunilor. 

Art. 26
(1) Exploatarea si intretinerea sistemelor de tratare, inmagazinare si distributie a apei potabile si controlul calitatii apei produse revin producatorilor/distribuitorilor de apa potabila. 
(2) Monitorizarea calitatii apei potabile va fi efectuata conform prevederilor legale in vigoare. 
(3) Dispozitivele pentru apa potabila de tip dozator, filtre, cani filtrante, racitoare trebuie sa fie avizate/notificate inaintea punerii pe piata, conform prevederilor legale in vigoare. Responsabilitatea intretinerii si igienizarii acestora revine utilizatorului, respectiv distribuitorului in cazul celor din unitatile publice. 

 

Norme de igiena pentru fantani publice si individuale folosite la aprovizionarea cu apa de baut

Art. 27
(1) Fantana reprezinta o instalatie locala de aprovizionare cu apa, individuala sau publica, instalatie din care apa este consumata prin extractie direct din sursa, asa cum este definita la art. 2 lit. r) din anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile si a Procedurii de autorizare sanitara a productiei si distributiei apei potabile, cu modificarile si completarile ulterioare. Apa din fantana, pentru a fi folosita in scop potabil, trebuie sa corespunda calitativ reglementarilor in vigoare pentru apa potabila. In cazul fantanilor publice, administratia publica locala este responsabila pentru finantarea monitorizarii, asigurarea conformarii la parametri de calitate si pentru avertizarea populatiei asupra calitatii apei. 
(2) Fantana trebuie amplasata si construita astfel incat sa fie protejata de orice sursa de poluare si sa asigure accesibilitatea consumatorilor. Amplasarea fantanii trebuie sa se faca la cel putin 10 m de orice sursa posibila de poluare: latrina, grajd, cotete, depozit de deseuri menajere sau industriale, platforme individuale de colectare a gunoiului de grajd etc. Adancimea stratului de apa folosit nu trebuie sa fie mai mica de 6 m. Peretii fantanii trebuie astfel amenajati incat sa previna orice contaminare exterioara. Ei vor fi construiti din material rezistent si impermeabil: ciment, caramida sau piatra, tuburi din beton. Peretii fantanii trebuie prevazuti cu ghizduri. Ghizdurile vor avea o inaltime de 70-100 cm deasupra solului si 60 cm sub nivelul acestuia. Ghizdurile se construiesc din materiale rezistente si impermeabile, iar articularea cu peretii fantanii trebuie facuta in mod etans. Fantana trebuie sa aiba capac, iar deasupra ei, un acoperis care sa o protejeze impotriva precipitatiilor atmosferice. Scoaterea apei din fantana trebuie sa se faca printr-un sistem care sa impiedice poluarea ei: galeata proprie sau pompa. In jurul fantanii trebuie sa existe o zona de protectie de 1,5 m, amenajata in panta, cimentata sau pavata, impermeabilizata contra infiltratiilor si imprejmuita pentru prevenirea accesului animalelor. 
(3) Proiectarea, constructia si amenajarea fantanilor publice sau individuale trebuie efectuate in concordanta cu conditiile specifice locale si cu principiile generale prevazute la alineatele anterioare. 
(4) Dezinfectia fantanii se face cu substante dezinfectante care au aviz/autorizatie emisa de Comisia Nationala pentru Produse Biocide. Calitatea apei dupa dezinfectie trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute de legislatia in vigoare. 
(5) Substanta clorigena folosita pentru dezinfectie trebuie sa aiba specificat continutul in clor activ. Cantitatea de substanta clorigena folosita pentru dezinfectia apei variaza in functie de cantitatea de clor activ care trebuie realizat si care depinde de gradul de poluare a fantanii. 
(6) Pentru efectuarea dezinfectiei se face calculul cu ajutorul urmatorilor parametri: 
a) volumul apei din fantana: V = 3,14 r x r H, in care: 
V = volumul apei in mc; 
r = 1/2 din diametrul fantanii; 
H = inaltimea coloanei de apa din fantana; 
b) cantitatea de clor activ din substanta: 25%, 20%, 15% etc.; 
c) concentratia de clor rezidual liber care trebuie obtinuta. 
Calcul: 
Pentru 0,5 mg Cl rezidual . . . . . . . . . . . . l apa 
X mg Cl rezidual . . . . . . . . . . . . 1.000 l apa = 1 mc apa 
X = 0,5 g clor rezidual/mc apa 
100 g substanta clorigena . . . . . . . . . . . . 25 g clor activ 
X . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 0,5 g clor activ 
X = (0,5 x 100) / 25 = 2 g substanta clorigena/mc 
Regula generala: pentru obtinerea unei concentratii de clor rezidual liber este nevoie de aproximativ 10 ori mai mult decat cantitatea calculata, deci: 2 g substanta clorigena/mc x 10 = 20 g/mc. Pentru a se obtine clor rezidual liber de 0,5 mg/l apa este nevoie de 20 g substanta clorigena 25% activa la 1 mc apa din fantana. Cantitatea de substanta clorigena 25% activa, necesara pentru 1 mc apa, se inmulteste cu volumul de apa din fantana.

Riscaldamento: Norme e Decreti

 

Atribuţii ale autorităţilor administraţiei publice locale in domeniul energiei termice

 

Art. 7. – (1) Înfiinţarea, organizarea, conducerea şi coordonarea serviciului public de alimentare cu energie termică constituie dreptul exclusiv al autorităţilor administraţiei publice locale.

(2) Serviciul public de alimentare cu energie termică se asigură prin intermediul sistemului de alimentare centralizată cu energie termică.

(3) În asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică, autorităţile administraţiei publice locale au, în principal, următoarele atribuţii:

a) asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică la nivelul unităţilor administrativ teritoriale;

b) elaborarea anuală a programului propriu în domeniul energiei termice, corelat cu programul propriu de eficienţă energetică şi aprobat prin hotărâre a Consiliului Local, Consiliului Judeţean sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz;

c) înfiinţarea unui compartiment energetic, în cadrul aparatului propriu, în condiţiile legii;

d) avizarea, în termen de maxim 30 zile, a propunerii de preţuri de furnizare a energiei termice, solicitată de operatori;

e) aprobarea programului de dezvoltare, modernizare si contorizare a SACET, care trebuie să cuprindă atât surse de finanţare, cât şi termen de finalizare, pe baza datelor furnizate de operatori;

f) asigurarea conditiilor pentru intocmirea studiilor privind evaluarea potenţialului local al resurselor regenerabile de energie si al studiilor de fezabilitate privind valorificarea acestui potenţial;

g) exercitarea controlului serviciului public de alimentare cu energie termică, în condiţiile legii;

h) stabilirea zonelor unitare de incalzire prin hotarare a Consiliului Local, Consiliului Judetean sau Consiliului General al Municipiului Bucuresti , dupa caz;

(4) În vederea modernizării şi dezvoltării SACET, în studiile de fezabilitate se analizează şi soluţii de alimentare cu energie termică produsă prin cogenerare de înaltă eficienţă sau prin valorificarea resurselor regenerabile locale.

(5) In zonele unitare de incalzire, autoritatile administratiei publice locale avizeaza si autorizeaza exclusiv investitiile aferente solutiei tehnice adoptate.

 

Art. 8. – Contorizarea consumatorilor racordati la sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termica, se va face prin grija autoritatilor administratiei publice locale.

Art. 9. – Compartimentul energetic, înfiinţat în conformitate cu prevederile art. 7, alin.(3), lit.c), are următoarele atribuţii principale:

a) elaborează şi propune spre aprobare autorităţii administraţiei publice locale programul propriu de modernizare şi dezvoltare a SACET;

b) identifică zonele unitare de încălzire;

c) elaborează, în conformitate cu reglementările cadru emise de ANRSC şi supune spre aprobare autorităţii administraţiei publice locale, următoarele documente: - regulamentul serviciului public de alimentare cu energie termică;

- caietul de sarcini pentru serviciul public de alimentare cu energie termică şi SACET;

- contractul de concesiune, dupa caz.

d) urmăreşte realizarea obiectivelor cuprinse în programul propriu de modernizare şi dezvoltare a SACET;

e) urmăreşte îndeplinirea clauzelor contractuale, în cazul gestiunii delegate;

f) comunică periodic datele solicitate de autorităţile de reglementare competente;

g) controlează activitatea agenţilor comerciali care prestează serviciul de repartizare a costurilor.

h) furnizează şi înaintează către autoritatea administraţiei publice centrale datele preliminare necesare fundamentării şi elaborării strategiilor de valorificare pe plan local a potentialului resurselor energetice regenerabile.

i) propune soluţii de valorificare pe plan local a potentialului resurselor regenerabile de energie.

          j) elaboreaza si urmareste realizarea programului de contorizare a SACET.

 

 

Organizarea gestiunii

 

Art. 10.  –  (1) Gestiunea serviciului public de alimentare cu energie termică şi a SACET se poate organiza în următoarele modalităţi:

          a) gestiune directă;

          b) gestiune delegata.

(2) Alegerea formei de gestiune a serviciului public de alimentare cu energie termică şi a SACET se face prin hotărâre adoptată de autorităţile administraţiei publice locale.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale se pot asocia între ele sau cu persoane juridice, române ori străine, pentru constituirea unor societăţi comerciale cu capital public sau mixt, în vederea gestionării serviciului public de alimentare cu energie termică şi a SACET, in conditiile legii.

 

 

Gestiunea directă

 

Art. 11. – (1) În cazul gestiunii directe, autorităţile administraţiei publice locale îşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea, conducerea, administrarea, exploatarea şi finanţarea serviciului public de alimentare cu energie termică şi SACET.

          (2) Gestiunea directa se realizeaza prin intermediul unor operatori care pot fi  directii de specialitate infiintate in aparatul propriu al autoritatilor administratiei publice locale, organizate ca servicii publice.

 

 

Gestiunea delegata

 

Art. 12. – (1) În cazul gestiunii delegate, autorităţile administraţiei publice locale transferă, în totalitate sau numai în parte, drepturile şi obligaţiile cu privire la asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică şi administrarea şi exploatarea SACET, unui operator care poate fi societate comerciala cu capital public, privat sau mixt.

(2) Gestiunea delegata se atribuie fie prin concesionare fie potrivit procedurii de parteneriat public privat, in conformitate cu prevederile legale.

(3)  În termen de 60 de zile de la data încheierii contractului de concesiune,  prevazut la alin. (2), concesionarul  este obligat să depună documentaţia completă şi să obţină licenţa din partea ANRSC, respectiv ANRE pentru activitatea de producere a energiei termice in cogenerare .

 (4) Operatorii de servicii de alimentare centralizata cu energie termica functioneaza numai in baza licentei eliberate de autoritatea competenta.

(5) Contractele de concesiune, aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, operează până la expirarea sau rezilierea acestora.

(6) Concesiunea inceteaza de drept prin retragerea licentei, precum si in conditiile Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, cu modificarile si completarile ulterioare ,dupa caz.

(7) In conditiile incetarii contractului de concesiune, se retrage licenta.

(8) In situatia rezilierii contractului de concesiune, concesionarul are obligatia asigurarii continuitatii serviciului pe o perioada determinata, stabilita de ANRSC.

 

Autorităţi de reglementare competente

 

Atribuţii şi competenţe

 

Art. 13. – În domeniul energiei termice, autorităţile de reglementare competente sunt ANRSC  şi ANRE.

 

Art. 14. – (1) ANRSC elaborează, stabileşte şi urmăreşte aplicarea ansamblului de reglementări obligatorii la nivel naţional, necesar funcţionării pieţei de energie termică, în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.

(2) ANRSC are următoarele atribuţii şi competenţe:

a) reglementează activităţile de producere a energiei termice, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice, cu excepţia producerii energiei termice in cogenerare,

b) monitorizează şi controlează operatorii SACET, cu privire la respectarea reglementărilor emise de catre autoritate;

c) elaborează şi aprobă prin ordin al preşedintelui reglementări tehnice şi comerciale conform competenţelor care ii sunt stabilite;

d) propune preţul naţional de referinţă, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;

e) asigură protecţia utilizatorilor şi verifică exploatarea eficientă a patrimoniului public şi/sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale aferent serviciului public de alimentare cu energie termică;

f) reglementează modul de determinare a zonelor de protecţie şi siguranţă pentru instalaţiile utilizatorilor;

g) elaborează regulamentul-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică, care include si prevederi specifice activităţii de producere a energiei termice în cogenerare, elaborate de catre ANRE.

h) elaborează caietul de sarcini – cadru pentru concesionarea serviciului public de alimentare cu energie termică şi a SACET, care include si prevederi specifice activităţii de producere a energiei termice în cogenerare, elaborate de catre ANRE.

i) elaborează şi aprobă prin ordin al preşedintelui contractul-cadru şi convenţia-cadru de furnizare a energiei termice;

j) elaborează şi supune aprobării, prin ordin al preşedintelui, norme tehnice privind repartizarea costurilor între consumatorii individuali;

k) elaborează regulamentul de licenţiere/autorizare, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;

l) eliberează licenţe pentru operatorii SACET;

m) elibereaza autorizatii pentru activitati conexe serviciului public de alimentare cu energie termica ;

n) dezvoltă o bază de date pentru monitorizarea SACET şi a serviciului public de alimentare cu energie termică, în vederea analizei comparative a indicatorilor de performanţă;

o) asigura, împreună cu ANRE, accesul autorităţilor administraţiei publice centrale la informaţiile necesare la elaborarea strategiilor şi politicilor în domeniul energiei termice.

Art. 15. – ANRE are următoarele atribuţii şi competenţe, in domeniul producerii energiei termice:

a) reglementează şi controlează activitatea de producere a energiei termice în centrale electrice de cogenerare si in alte instalatii de producere a acesteia, in conformitate cu legislatia in vigoare.

b) elaborează prevederile specifice activităţii de producere a energiei termice în cogenerare, pentru a fi incluse în:

- regulamentul-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică elaborat de catre ANRSC;

- caietul de sarcini-cadru pentru concesionarea serviciului public de alimentare cu energie termică şi a SACET, elaborat de catre ANRSC.

c) avizează prevederile specifice activităţii de producere a energiei termice în cogenerare incluse in regulamentul-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică si in caietul de sarcini-cadru pentru concesionarea serviciului public de alimentare cu energie termică şi a SACET.

Art. 16. – (1) Regulamentul-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică se aprobă prin ordin al preşedintelui ANRSC.

(2) Caietul de sarcini–cadru pentru concesionarea serviciului public de alimentare cu energie termică şi a SACET se aprobă prin ordin al presedintelui ANRSC.

 

 

Licenţe

 

Art. 17. – (1) Activitatile de producere, transport, distribuţie si furnizare a energiei termice din cadrul serviciului public de alimentare cu energie termica, cu excepţia activitaţii de producere în cogenerare, se desfăşoară pe bază de licenţa emisa de ANRSC. Activitatea de producere a energiei termice în cogenerare se desfăşoară pe bază de licenţă acordată de ANRE.

 (2) Refuzul nejustificat de emitere a licenţelor poate fi atacat în contencios administrativ, in conditiile legii, în termen de 30 de zile, de la comunicare.

(3) ANRSC emite o singură licenţă operatorului care desfăşoară mai multe activităţi în cadrul aceluiaşi SACET, cu excepţia activităţii de producere a energiei termice în cogenerare, pentru care licenţele sunt acordate de ANRE.

(4) Licenţele valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi pot fi modificate, suspendate sau retrase de către ANRSC, în condiţiile legii.

(5) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ANRE va preda, prin protocol de predare-preluare, către ANRSC licenţele din sfera de competenţă a acesteia.

 

Investiţii în domeniul energiei termice

 

Surse de finanţare

 

          Art. 18. – (1) Lucrările de investiţii in domeniul energiei termice pot fi finanţate din:

          a) fonduri proprii ale operatorului şi/sau fonduri de la bugetul local, în conformitate cu obligaţiile asumate prin contractele de concesiune;

          b) credite bancare, care pot fi garantate de autorităţile administraţiei publice locale, de Guvern sau de alte entităţi specializate în acordarea de garanţii bancare;

          c) fonduri nerambursabile obţinute prin aranjamente bilaterale sau multilaterale;

          d) taxe speciale, instituite la nivelul autoritatilor administratiei publice locale, potrivit legii;

e) fonduri transferate de la bugetul de stat ca participare la cofinanţarea unor proiecte realizate cu finanţare externă, precum şi din bugetele unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat;

f) Sumele disponibilizate prin reducerea graduala a subventiilor pentru energia termica furnizata populatiei; aceste sume se pot utiliza pe baza de studii si programe pentru retehnologizarea, modernizarea si eficientizarea SACET, avizate de Ministerul Administratiei si Internelor;

g) surse financiare rezultate din tranzacţionarea unităţilor de reducere de emisii de gaze cu efect de seră;

h) alte surse, in conditiile legii;

(2) Redevenţa din contractele de concesiune ale serviciului public de alimentare cu energie termică şi SACET constituie, în mod obligatoriu, sursă pentru finanţarea lucrărilor de investiţii in domeniul energiei termice.

 

          Art. 19. – În cazul gestiunii delegate, caietul de sarcini si contractul de concesiune prevad sarcini concrete ale autorităţilor administraţiei publice locale şi ale operatorului în ceea ce priveşte realizarea investiţiilor in domeniul energiei termice.

 

Art. 20. –  Investiţiile in domeniul energiei termice care se realizează din fonduri proprii ale operatorului rămân în proprietatea acestuia pe toată durata contractului, dacă nu s-a convenit altfel; în contractul de concesiune se stipuleaza modul de repartiţie a acestor investitii la încetarea, din orice cauză, a contractului.

         

 

Facilitati

 

Art. 21. – Investiţiile în SACET beneficiază de facilităţile legale în vigoare în momentul încheierii tranzacţiei. Facilităţile obţinute se stipuleaza în contractul de concesiune şi rămân valabile pe perioada stabilită la încheierea acestuia, cu excepţia adoptării unor dispoziţii legale mai favorabile concesionarului.

         

 

Surse regenerabile de energie termica

 

Definirea surselor

 

Art. 22. – În condiţiile prezentei legi, se considera surse regenerabile de energie,urmatoarele
a) energia solară;

b) energia geotermală;

c) energia conţinută în fracţiunea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură,inclusiv substanţe vegetale şi reziduuri de origine animală, silvicultură şi industrii conexe, precum şi fracţiunea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi comunale, orăşeneşti şi municipale, denumită biomasă;

d) energia conţinută în gazul de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit;

e) energia conţinută în gazul de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate;

f) energia conţinută în produse secundare gazoase, obţinute prin fermentare din materii reziduale organice, formând categoria de combustibil gazos, denumită biogaz;

g) energia conţinută în produse lichide obţinute prin distilarea materiei organice fermentate, formând categoria de combustibil lichid, denumită alcool carburant;

h) energia obţinută din alte surse regenerabile, neexploatate în prezent.

 

 

Condiţiile tehnice de utilizare şi comercializare

 

Art. 23. – ANRSC reglementează condiţiile tehnice de acces la reţelele termice, precum şi condiţiile de comercializare a energiei termice produse din surse regenerabile.

 

Facilităţi

 

Art. 24. – Dezvoltarea utilizării surselor regenerabile de energie în scopul producerii energiei termice se realizează pe baza unor studii tehnico-economice, acordându-se facilităţi prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţilor publice locale sau a Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei.

 

Piaţa de energia termică

Participanţii la piaţa de energie termică

 

Art. 25. – (1) Participanţii la piaţa de energie termică sunt: producătorii,  transportatorul, distribuitorii, furnizorii şi consumatorii.

(2) Activităţile de producere, transport, distribuţie şi furnizare se pot desfăşura si de către persoane juridice distincte.

          (3) Centralele termice si centralele electrice de cogenerare pot apartine domeniului public sau privat al unitatilor administrativ teritoriale, domeniului  privat al statului sau pot fi in proprietatea societatilor comerciale care le detin in patrimoniu.  Aceste centrale pot fi organizate ca societati comerciale pe actiuni, pot fi supuse procesului de privatizare/concesionare sau altor forme de asociere/ parteneriat public-privat, in conditiile prevazute de lege.

 

 

Funcţionarea pieţei de energie termică

 

Art. 26. – Piaţa de energie termică funcţionează cu preţuri reglementate, numai pe baze contractuale.

 

 

Contorizarea consumurilor

 

Art. 27– (1) Este obligatorie montarea mijloacelor de măsurare a energiei termice în punctele de delimitare/separare a instalatiilor din punct de vedere al proprietatii sau al dreptului de administrare ori in alte puncte convenite intre partile contractante.

(2) Mijloacele de măsurare a energiei termice fac parte din reţelele termice ale SACET.

(3) Instalarea, întreţinerea, repararea, verificarea metrologică şi înlocuirea mijloacelor de măsurare a energiei termice intră în responsabilitatea operatorului.

(4) Se interzice orice intervenţie neautorizată asupra mijloacelor de măsurare a energiei termice.

 

Art. 28 –  Consumatorul are dreptul  sa solicite, ori de câte ori consideră necesar, verificarea metrologică a mijloacelor de măsurare a energiei termice. În cazul în care, în urma verificării metrologice, se constată că mijlocul de măsurare corespunde normelor metrologice in vigoare, costurile aferente verificării sunt suportate de consumator; în caz, contrar, costurile sunt suportate de operator.

 

 

Relaţii contractuale

 

Art.29. – (1) Contractul de furnizare a energiei termice se încheie la punctul de delimitare cu consumatorii individuali, prin contracte individuale de furnizare a energiei termice sau, dupa caz, cu consumatorii colectivi, cu respectarea prevederilor din contractul-cadru de furnizare.

(2) În cazul consumatorilor colectivi, contractul de furnizare a energiei termice este însoţit de convenţii, încheiate de furnizori cu consumatorii individuali de energie termică, alimentaţi prin acelaşi branşament termic, cu respectarea prevederilor din contractul-cadru de furnizare.

 (3) Contractul de furnizare a energiei termice şi convenţiile individuale trebuie să prevadă clauze privind accesul pe proprietatea consumatorului, în scopul asigurării contorizării şi repartizării costurilor.

          (4) Conventiile se incheie numai pentru consumatorii care au instalate sisteme de repartizare a costurilor pentru energia termica.

 

 

Repartizarea costurilor

 

Art. 30. – (1) În cazul consumatorilor colectivi, este obligatorie montarea repartitoarelor de costuri.

(2) Repartitoarele de costuri sunt în proprietatea consumatorilor individuali şi fac parte integrantă din instalaţiile de utilizare aferente proprietăţii individuale.

          (3) Agentii economici care monteaza, intretin si exploateaza repartitoare de costuri pentru energia termica, atat pentru incalzire cat si pentru apa calda de consum, vor fi autorizati de catre ANRSC.

 

Art. 31. – Modalitatea de repartizare a costurilor este reglementată prin norme tehnice aprobate prin ordin al presedintelui ANRSC.

 

Protecţia consumatorului

 

Art. 32. – (1) Modificarea sistemului de incalzire centralizată al condominiilor se va face in urmatoarele conditii:

a) cu acordul asociatiei de proprietari si in mod obligatoriu cu acordul celor direct afectati din vecinatate, atat pe orizontala cat si pe verticala;

b) dupa obtinerea in prealabil a altor acorduri si avize prevazute in legislatia in vigoare;

c) se aduce la cunostinta autoritatilor administratiei publice locale si operatorului;

d) nu se realizeaza in sezonul de incalzire.

(2)  Deconectarile individuale ale unor apartamente situate în imobile de locuit tip bloc - condominii -, alimentate cu energie termică in sistem centralizat, indiferent de cauze, se pot realiza în următoarele condiţii cumulative:

           a) după elaborarea unui referat tehnic intocmit de catre furnizor;

           b) cu acordul scris al asociaţiei de proprietari / locatari, sub semnătura reprezentanţilor legali ai acestora, dar nu în timpul sezonului de încălzire; refuzul trebuie motivat in forma scrisa si poate fi contestat in conditiile legii.

           (3) În situaţia în care deconectarea se face in scopul înlocuirii sistemului de încălzire centralizat cu un sistem de încălzire individual, suplimentar, se vor îndeplini următoarele condiţii:

          a) se va obtine avizul de mediu;

          b) proprietarul apartamentului este obligat să aibă un contract de service permanent pe toată durata funcţionării instalaţiei cu o firmă autorizată privind întreţinerea şi asigurarea bunei funcţionări a respectivei instalaţii, dupa caz.

           (4) Proprietarii spaţiilor cu destinaţie de locuit din condominii, care la data intrării în vigoare a prezentei legi au alte sisteme de încălzire/preparare a apei calde de consum, îşi pot menţine sistemele legal montate.

         

Art. 33. – Calendarul de respectare a termenelor asumate pentru finalizarea contorizarii la nivel de bransament si montarea repartitoarelor de costuri pentru consumatorii individuali, condiţiile de derulare şi sancţiunile în caz de nerespectare a dispoziţiilor pentru finalizarea contorizărilor la nivel de branşament, contorizărilor individuale şi repartizarea costurilor, precum si termenul şi condiţiile de aplicare pentru preţul compus al energiei termice, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

 

 

Drepturile şi obligaţiile operatorilor serviciului public de alimentare cu energie termica si ale consumatorilor

 

Drepturile operatorilor

 

Art. 34. – (1) Operatorii serviciului public de alimentare cu energie termică au, în principal, următoarele drepturi:

a) să desfăşoare activităţi comerciale legate de vânzarea-cumpărarea energiei termice prin exploatarea capacităţilor de producere şi a reţelelor termice;

b) să solicite stabilirea şi/sau ajustarea nivelului preţurilor şi să încaseze contravaloarea energiei termice vândute;

c) să stabilească condiţiile tehnice de branşare sau debranşare a utilizatorilor la instalaţiile aflate în administrarea lor, cu respectarea normativelor tehnice în vigoare şi a reglementărilor emise de ANRSC;

d) să elaboreze proceduri/instrucţiuni specifice activităţii proprii;

e) să utilizeze terenurile şi alte bunuri aflate în proprietatea unui terţ, cu respectarea prevederilor legale, pentru a asigura funcţionarea normală a instalaţiilor pe care le administrează şi le exploatează;

f) să aibă acces, în condiţiile legii, la instalaţiile de utilizare ale consumatorului, conform contractelor/convenţiilor individuale de furnizare, ori de câte ori este necesară intervenţia la acestea;

g) să presteze activităţi de informare, consultanţă sau să execute lucrări de reparaţii şi reabilitări la instalaţiile utilizatorilor, în condiţiile convenite cu aceştia, în scopul creşterii eficienţei şi utilizării raţionale a energiei termice;

h) să conteste, în contencios administrativ, in conditiile legii, actele emise de autoritatea de reglementare competentă sau autorităţile administraţiei publice locale, în termen de 30 de zile de la comunicare.

 

Art. 35. – Pentru protecţia instalaţiilor de producere şi a reţelelor termice se interzice terţilor, persoane fizice sau juridice:

a) să amplaseze construcţii,sau  să efectueze săpături de orice fel în zona de protecţie şi siguranţă a acestora;

b) sa depoziteze materiale în zona de protecţie şi siguranţă a instalaţiilor;

c) să intervină în orice mod asupra reţelelor termice;

d) pentru cazurile prevazute la punctele a), b), si c), se va solicita avizul prealabil al operatorilor, care va fi emis cu respectarea obligatorie a conditiilor tehnice impuse de standardele si normativele in vigoare;

e) costurile modificarii traseelor si amplasamentelor retelelor de distributie existente vor fi suportate de cel care a generat modificarea respectiva.

 

Obligaţiile operatorilor

 

Art. 36. – (1) Operatorii serviciului public de alimentare cu energie termică au, în principal, următoarele obligaţii:

a) să respecte prevederile licenţei şi ale contractului de concesiune;

b) să asigure continuitatea serviciului;

c) să respecte standardele de performanţă, prevăzute în regulamentul de serviciu şi impuse de autorităţile administraţiei publice locale;

d) să asigure transparenţă totală în ceea ce priveşte calcularea facturilor pentru serviciile prestate;

e) să întocmească şi să urmărească bilanţul energiei termice, aferent fiecărei activităţi prevăzute în licenţă;

f) să solicite desfiinţarea construcţiilor şi a altor obiective amplasate ilegal în zona de protecţie, precum şi a celor care nu respectă distanţele de siguranţă faţă de construcţiile şi instalaţiile proprii aferente activităţilor prevăzute în licenţă;

g) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale şi autorităţii naţionale de reglementare competente informaţii privind activităţile prevăzute în licenţă;

h) să asigure securitatea serviciului public de alimentare cu energie termică şi a SACET;

i) să asigure accesul nediscriminatoriu la reţea pentru toţi utilizatorii solicitanţi;

j) să ţină situaţii contabile separate pentru fiecare activitate reglementată, conform cerintelor din licenta;

k) sa dezvolte o politica de asigurare a stocurilor de combustibili si piese de schimb in asa fel incat sa respecte principiul continuitatii serviciului, in orice conditii;

l) sa dezvolte o politica de promovare a sistemelor de producere a energiei termice, atat in instalatiile proprii cat si la consumatori.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), lit. b), serviciul poate fi întrerupt în următoarele condiţii: forţă majoră, în perioadele programate pentru revizie sau în cazul neachitării obligaţiilor financiare stabilite prin contracte şi convenţii. Consumatorii vor fi informaţi în detaliu asupra condiţiilor de întrerupere a serviciului.

 

Art. 37. - (1) Operatorul răspunde pentru daunele provocate consumatorului din culpa sa în condiţiile stabilite prin contract şi, în special, dacă:

a) nu începe furnizarea energiei la termenul contractat sau nu  livrează energia în condiţiile stabilite în contract;

b) nu anunţă consumatorul din timp cu privire la limitările sau întreruperile programate pentru lucrări planificate;

c) după sistarea furnizării energiei termice cerută de consumator, nu reia furnizarea în prima zi lucrătoare după primirea în scris a înştiinţării privind încetarea motivului sistării.

d) nu respectă parametrii de calitate contractaţi pentru energia termică furnizată.

(2) Furnizorul este îndreptăţit să recupereze de la producator, transportator sau de la distribuitor daunele dovedite a fi din vina acestora.

 

 

Drepturile consumatorilor

 

Art.38. - Consumatorii au, în principal, următoarele drepturi:

a) să preia energia termică din instalaţiile distribuitorului/furnizorului în conformitate cu prevederile contractului de furnizare;

b) să aibă acces la echipamentele de măsurare a energiei termice utilizate pentru decontare, chiar dacă acestea se află în incinta distribuitorului/furnizorului, în prezenţa împuternicitului acestuia;

c) să solicite distribuitorului/furnizorului remedierea defecţiunilor şi a deranjamentelor survenite la instalaţiile de distribuţie;

d) alte drepturi prevazute in contractele incheiate cu furnizorul de energie termica.

 

Obligaţiile consumatorilor

 

Art.39. - Consumatorii au, în principal, următoarele obligaţii:

a) să achite integral şi la termen facturile emise de furnizor;

b) să permită distribuitorului/furnizorului, la solicitarea acestuia, întreruperea programată a alimentării cu energie termică pentru întreţinere, revizii şi reparaţii executate la instalaţiile acestuia;

c) să nu modifice instalaţiile de încălzire centrală, aferente unui condominiu, decât în baza unei documentatii tehnice aprobata de către distribuitorul/furnizorul de energie termică;

d) să permită accesul distribuitorului/furnizorului la instalaţiile de utilizare a energiei termice aflate în folosinţa sau pe proprietatea sa, pentru verificarea funcţionării şi integrităţii acestora sau pentru debranşarea instalaţiilor în caz de neplată sau de avarie.

e) să nu consume energie termică ocolind sau afectând mijloacele de măsură  fără acordul furnizorului.

f) sa nu distruga, sa intretina si sa nu intervina asupra instalatiilor interioare comune.

 

Art. 40. - Drepturile şi obligaţiile prevăzute in prezentul capitol se detaliaza in regulamentul – cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică şi in prevederile contractului – cadru de furnizare a energiei termice, elaborate de ANRSC.

 

Stabilirea preţurilor si a tarifelor

 

Art. 41. - (1) Preţurile si tarifele reglementate se stabilesc, modifică sau ajustează pe baza metodologiilor aprobate de către autoritatea competentă. În calculul acestora vor fi luate în considerare costurile justificate ale activităţilor de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice, cheltuieli pentru dezvoltarea şi modernizarea SACET, cheltuieli pentru protecţia mediului, precum şi o cotă rezonabilă de profit.

(2) Preţurile si tarifele prevazute la alin. (1) se aprobă prin decizia preşedintelui ANRSC.

(3) Preţul energiei termice produse în cogenerare se aprobă prin decizia preşedintelui ANRE.

(4) Preţurile si tarifele de furnizare sunt aceleaşi pentru consumatorii, persoane fizice sau juridice, în condiţii similare de furnizare. Până la eliminarea subvenţiei pentru energia termică furnizată populaţiei prin SACET, persoanele fizice plătesc preţul naţional de referinţă.

(5) Consiliile locale, consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot stabili, prin derogare de la prevederile alin. (4), pana la eliminarea pretului national de referinta, preturi mai mari decat pretul national de referinta, diminuand astfel subventiile pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif. In cazul in care rezulta economii, acestease vor utiliza pentru retehnologizarea, modernizarea si eficientizarea SACET.

(6) In cazul in care, dupa ajustarea preturilor si tarifelor, furnizorii de combustibili si de energie electrica modifica preturile de livrare, avand ca efect majorarea costului total al producerii energiei termice, consiliile locale pot aproba recalcularea corespunzatoare a preturilor de productie ajustate anterior si implicit a preturilor finale la utilizator, incepand cu data primei livrari facute la noile preturi, fara modificarea nIvelului costurilor celorlalte elemente de cheltuieli si a cotei de profit, care raman la nivelurile aprobate de autoritatea de reglementare competenta.

(6) Preturile si tarifele practicate de agentii economici si institutiile publice care presteaza servicii de alimentare cu energie termica si care nu se afla in subordinea autoritatilor administratiei publice locale vor fi aprobate de A.N.R.S.C..

 

Art. 42- Operatorii care practică preţuri si tarife reglementate sunt obligaţi să prezinte autorităţilor competente de reglementare:

a) costurile fixe şi variabile, precum şi veniturile programate şi realizate, separat pentru activităţile reglementate, în structura stabilită de autoritatea de reglementare competentă;

b) modul de alocare a activelor, pasivelor, cheltuielilor şi veniturilor avute în vedere atunci când se întocmesc situaţiile contabile, conform art. 36 alin. (1) lit. j);

c) alte informatii necesare analizelor financiare si economice pentru fundamentarea politicilor de tarifare.

 

Art. 43. – ANRSC elaborează în termen de sase luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, metodologia de stabilire a preţului compus pentru energia termică furnizată, care se aproba prin hotarare a  Guvernului.  

 

Art. 44 - (1) Prin politica in domeniul energiei termice, Guvernul si autoritatile administratiei publice locale vor reduce gradual, pana la eliminare, fondurile alocate ca subventii pentru energia termica.

(2) Sumele disponibilizate conform alin. (1) se utilizeaza pentru retehnologizarea, modernizarea si eficientizarea SACET in conditiile art.18alin. (1)lit.f).

(3) In localitatile in care furnizarea energiei termice in sistem centralizat a fost sistata prin hotarari ale autoritatilor administratiei publice locale, acestea  vor utiliza sumele disponibilizate, ca urmare a sistarii platii subventiilor, pentru asigurarea de solutii alternative de incalzire a imobilelor ramase fara alimentare cu energie termica in sistem centralizat.

 

Protecţia socială

 

Art. 45. – O dată cu reducerea graduală a subvenţiilor, se asigură ajutoare pentru incalzirea locuintei familiilor şi persoanelor singure cu venituri reduse, in conditiile legii.

 

 

CAPITOLUL IX

Infractiuni si contraventii

 

Art. 46. – Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

 

Art.47. – Constituie contravenţii urmatoarele fapte:

a) desfasurarea activităţilor in domeniu, in conditii care pot pune în pericol viaţa, sănătatea şi/sau bunurile cetăţenilor;

b) neintretinerea SACET corespunzator obligaţiilor ce revin operatorului potrivit regulamentului serviciului public de alimentare cu energie termică;

c) practicarea de către producători, transportatori, distribuitori şi/sau furnizori a altor preţuri decât cele stabilite de autoritatea de reglementare competentă;

d) fundamentarea şi susţinerea cererii de stabilire sau de ajustare a preţurilor de către producători, transportatori, distribuitori şi/sau furnizori cu date eronate, în scopul obţinerii unor preţuri mai mari;

e) refuzul operatorilor de a se supune controlului autorităţilor de reglementare competente;

f) nerespectarea prevederilor din licenţă sau a reglementărilor tehnice şi comerciale emise de autorităţile de reglementare competente;

g) nerespectarea prevederilor regulamentului cadru la elaborarea regulamentului de serviciu;

h) nerespectarea prevederilor regulamentului de serviciu sau a prevederilor regulamentului cadru, după caz;

i) nefurnizarea sau furnizarea incompletă a informaţiilor privind activităţile

prevăzute în licenţe autorităţilor naţionale de reglementare competente, la solicitarea acestora;

j) refuzul nejustificat de acces la reţelele termice a utilizatorilor interesaţi;

k) neîntocmirea situaţiilor contabile separat pe fiecare activitate reglementată;

l) neîntocmirea sau nerespectarea programului de contorizare şi a termenelor prevazute de acesta;

m) prestarea serviciului public de alimentare cu energie termică fără licenţă şi/sau fără contract de concesiune încheiat în condiţiile legii cu autoritatea administraţiei publice locale.

n) refuzul consumatorului de a permite personalului împuternicit al operatorului accesul la instalaţiile proprii în scopul efectuării controlului, înregistrării consumurilor, executării lucrărilor de întreţinere şi reparaţii, branşării unor noi consumatori sau pentru debranşarea instalaţiilor în caz de neplată;

o) folosirea de către consumator a apei calde de consum şi a agentului termic pentru încălzire pentru alte scopuri decât cele prevăzute în contract;

p) modificarea instalaţiilor de încălzire centrală fără documentaţie tehnică aprobată de operator;

r) golirea instalaţiilor în vederea executării unor modificări sau reparaţii fără acordul scris al operatorului cu excepţia cazurilor de avarii sau forţă majoră.

 

Art.48. – Contravenţiile prevăzute la art. 47 se sancţionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei pentru faptele prevazute la lit.n), o), p),  si  r).

b) cu amenda de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei pentru faptele prevăzute la lit. a), b), d), j) şi k);

c) cu amendă de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei pentru faptele prevăzute la lit. c), e), f), g), h), i), l) si m) .

 

Art. 49 (1) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 47 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 48 se fac de către de autoritatea de reglementare competentă, respectiv primari şi/sau de împuterniciţii acestora.

(2) În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 47 literele c) şi d), preţurile stabilite greşit se corectează, iar sumele încasate în mod necuvenit se restituie consumatorilor, bugetului local sau bugetului de stat, dupa caz.

(3) Contraventiilor prevazute la art. 47, le sunt aplicabile dispozitiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completarile ulterioare. .
 

Art. 50. – Sustragerea de energie termică constituie infracţiuna de furt şi  se pedepseşte  conform  Codului Penal .

 

Art. 51. Deteriorarea, modificarea fara drept sau blocarea functionarii  aparatelor de măsură sau distrugerea sigiliilor aplicate acestora constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

 

Art. 52. Declararea unor date eronate la încheierea sau modificarea contractelor de furnizare a energiei termice în vederea obţinerii de foloase constituie infracţiune şi se pedepseşte conform art. 292 din Codul Penal.

 

Art. 53. Furnizarea agentului termic  la parametri care pun în pericol viata si sanatatea cetatenilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.

 

Art. 54– (1) Infracţiunile prevăzute de prezenta lege se constată de către organele abilitate, potrivit legii;

(2) Ori de cate ori primarii sau împuterniciţii acestuia, iau la cunostiinta de savarsirea uneia din infractiunile prevazute de prezenta lege, sesizeaza de indata despre aceasta organelor, potrivit legii .

 

 

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 55. –(1) In termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi ANRSC elaboreaza si aproba regulamentul-cadru si caietul de sarcini-cadru ale serviciului public de alimentare cu energie termica .

 (2) În termen de 90 de zile de la aprobarea regulamentului-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică, compartimentele energetice au obligaţia elaborării regulamentului propriu, în conformitate cu prevederile regulamentului-cadru.

(2) Până la elaborarea şi aprobarea regulamentelor proprii, operatorii vor respecta regulamentul-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică.

 

Art. 56. – În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, regiile de termoficare se vor reorganiza, prin hotarari ale autoritatilor administratiei publice locale, în societăţi comerciale, in conditiile legii.

 

Art. 57. – (1) Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi, se interzic proiectarea, executia si punerea in functiune a sistemelor energetice de interes local fara dotarea lor corespunzatoare cu dispozitive de masurare-inregistrare a cantitatilor produse si/sau distribuite.

(2) Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi, proiectarea si realizarea noilor imobile tip condominiu cu destinatie de locuinte sau cu destinatie mixta – locuinte si spatii cu alta destinatie - , avand sursa comuna de energie termica sau racordate la retelele publice de distributie, trebuie sa asigure individualizarea consumurilor si conditiile de montare a sistemelor de masurare-inregistrae-repartizare a consumurilor pentru intregul imobil si pentru fiecare apartament sau spatiu cu alta destinatie.

 

Art. 58. –Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanţa Guvernului nr.73/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termica produsa centralizat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr. 650 din 31 august 2002,cu modificarile si completarile ulterioare,  precum şi alte dispoziţii contrare.